
Black Beauty – capitolul 4: familiarizandu-ma cu lucrurile https://www.youtube.com/watch?v=99TRQN_09fw
Intr-un fel, viata la Birtwich Park seamana destul de mult cu cea de la ferma stapanului Grey. Oamenii sunt blanzi si eu am din belsug ce manca si ce bea. Am fost incalecat si pus la trasura destul de des. Dar in alta ordine de idei, lucrurile stau diferit. De exemplu, nu am mai fost inhamat langa mama mea. Noua mea partenera era Ginger, iapa inalta si murga. Prima data cand am fost pus la trasura langa ea, nu am putut sa nu-mi fac griji. Daca nu ne vom intelege? Daca nu va vrea sa-si foloseasca puterea pentru a trage? O data ce am inceput, m-am simtit mult mai bine. Ginger este o muncitoare onesta. Isi foloseste toata puterea pentru a trage, chiar si cand urcam un deal. De fapt, facem o echipa buna. la inceput, nu prea vorbea cu mine. Dar dupa ce am iesit de cateva ori, am inceput sa devenim prieteni.
Merrylegs si cu mine am fost prieteni din prima zi de cand am ajuns. A fost asa de prietenos, bine dispus, sociabil incat m-a facut sa ma simt ca acasa. Fetele mosierului, Jessie si Flora, veneau sa-l viziteze aproape in fiecare zi. Ele adorau sa-l incalece sau sa-l puna la trasurica.
Mai erau inca doi cai pe proprietate. Ei locuiau intr-o alta parte a grajdului, dar cateodata ne intalneam cu totii la pasunat in livada. Unul din cai se numea Justice. Este un cal voinic care este folosit la calarie si la trasura. Celalalt se numeste Sir Oliver, un cal roib batran. Este prea batran pentru a mai munci mult. Este asa de bland si de incredere incat este folosit din cand in cand la calarie pentru una dintre fetite cand intreaga familie iese la o plimbare calare. Sir Oliver este la fel de grijuliu ca Merrylegs.
Asa cum am spus, i-am cunoscut pe acesti doi cai cand noi toti suntem lasati in livada. Din pacate pentru mine, acest lucru nu se intampla prea des. Aceasta a fost cea mai mare schimbare pe care am avut-o de cand am venit la Birtwich Park. In primii 4 ani din viata, am alergat si m-am jucat cat timp am vrut pe camp. Dar acum, petrec majoritatea timpului stand in boxa. Este mare si aerisita dar tot e plictisitor in comparatie cu acel camp mare si plin de iarba. Aici ies in livada o data pe saptamana, sau cam asa ceva. Nu vreau sa ma plang. James, John si boierul ma trateaza foarte frumos. Dar sunt un cal tanar cu multa energie. Am fost obisnuit sa galopez de fiecare data cand am avut chef. Acum, trebuie sa stau linistit si sa fiu cuminte oricata energie as avea. Este foarte dificil cateodata!
John este cel care se ocupa de mine cand boierul nu are timp. Intr-o zi, cand m-a inseuat, am fost plin de viata. Nu mi-am consumat energia in saptamana aceea si imi era aproape imposibil sa fiu linistit. Nu m-am putut abtine sa nu cabrez putin cand John s-a urcat pe mine. ” Linisteste-te, baiete!”, mi-a spus razand. ” Stai sa iesim din curte si apoi te voi lasa sa trapuiesti, apoi sa galopezi, bine?” Nu mai aveam rabdare. Dar am mers intr-un pas mai alert pana am iesit din curte. Imediat ce am ajuns pe un teren drept, m-a lasat sa trec intr-un trap mai vioi. Asa a fost mult mai bine. Am inaintat cu nerabdare dar dupa o perioada, m-am simtit mult mai calm. Am avut nevoie de aceasta plimbare. In drum spre casa am mers incet si calm. John a vorbit cu mine tot drumul. Sau poate ca vorbea cu el. Oricum, mi-am indreptat urechile spre sunetul vocii lui ca sa-l ascult. ” Un cal ca tine nu este facut sa stea fara sa faca exercitii suficiente. Unii oameni te pot vedea si ar putea crede ca esti un cal agitat. Dar eu stiu ca tu ai nevoie de miscare. Oricum, pentru acest lucru sunt facuti caii.”
Stand in boxa mea atat de mult timp, m-a facut sa ma bucur mult mai mult de iesirile in livada cu prietenii mei. Era placut acolo, cu iarba verde si cu umbra copacilor batrani. Asa m-am imprietenit cu ceilalti cai si asa le-am descoperit povestile. In special, am descoperit povestea lui Ginger, o poveste foarte trista.